boss

gresim cand noi, cand drumul

where do broken hearts go?

Leave a comment


ni se reduce spatiul. si libertatea. si va veni ziua cand va trebui sa punem jos armele si sa ne descurcam cu mainile goale. va veni vremea cand va trebui sa intelegem ca oamenii nu sunt batalii ce trebuie castigate, sunt razboaie pierdute din start. si cuvintele ce ni le spunem sunt doar soldati fara scuturi pe marele front al minciunilor. cand vom intelege ca nimic nu ne ucide mai repede decat fuga continua de noi insine. si nimic nu ne raceste mai repede decat vorbele netransformate-n fapte. nimic nu ne face mai amari decat o dorinta implinita prea tarziu. nimic nu ne imbatraneste mai mult decat noptile cu multa vodca si niciun sarut.

si mi-as depune chiar in noaptea asta toate cheile, toate tacerile, toate nu-urile pe o masa rotunda si neagra daca as sti sa mai iubesc, sa ating, sa raspund. dar nu sunt destul de puternica. mereu mi-a fost frica de foame, frig si inceputuri. sau mi-a lipsit increderea ca le-as putea supravietui.

Advertisements

Author: drinkonlyvodka

deeply superficial

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s