boss

gresim cand noi, cand drumul


se aude? mai repetam? sa fim oamenii care pretindem ca suntem.

sau sa incerci macar sa intelegi ca daca iti etalezi dorurile pe bloguri ca sa dea fetele like nu esti un barbat sensibil, esti doar ridicol. daca iti insiri frustrarile prin posturi ca sa aplaude prostii nu esti deloc intreg sau unde ar trebui sa fii. esti doar un om ramas pe loc. si intre timp s-a facut in jurul tau balta de la atatea flegme scuipate prea aproape.

sa intelegi ca daca vorbesti urat de fosta ta gagica si ii amendezi fiecare cuvant sau simplul fapt ca nu te mai iubeste, nu se numeste ca esti calm, iertator sau pasnic. se numeste ca n-ai uitat-o si ca devii mitocan. iar daca strugurii sunt acri e doar pentru ca esti mic de inaltime si n-ai ajuns la ei. si daca brusc zici ca ai dat peste o piersicuta devreme coapta, asta nu inseamna ca ea chiar exista. uneori treaba asta se numeste inventivitate plus minus halucinatie.

sa intelegi ca nu e ok sa folosesti cuvinte pompoase cand nu stii unde se pun doi “i”. si ca nu e ok sa te dai mare ambasador al iubirii cand tu iti inseli chiar si amanta. altfel frazele stupide de genul “mi-am daruit inima” ma fac doar sa ma intreb ce-ai facut cu arterele.

daca sustii ca vrei sa scoti tot ce e mai bun din oameni si sa ii faci sa zambeasca, fa asta. nu-i face sa le para rau ca te-au intalnit. daca sustii ca nu vrei sa ranesti si asta e prea greu, exerseaza macar decenta de a nu face nimic. daca pretinzi ca esti un om asumat si corect angajat pe carosabilul vietii tale, inceteaza sa mai traiesti din revizie-n revelatie si din rezolutii-n rezumate. si mai ales, alege naibii o lume si ramai acolo. printre lumi e cam nasol. sa nu cazi printre crapaturi.

oricat de marunti am fi, n-ar trebui sa fie imposibil sa fim ceea pretindem ca suntem. doar sa nu pretindem prea multe.

multumesc, S! pentru inspiratie

Advertisements

Author: drinkonlyvodka

deeply superficial

Comments are closed.